Treci la conținutul principal
Colegiul de geranță în SARL : regula cumulului de părți sociale
SARLGeranță

Colegiul de geranță în SARL : regula cumulului de părți sociale

17 iunie 2026
Eugenia Chiorescu
5 min

În cazul co-geranței într-o SARL, statutul social al fiecărui gerant depinde de totalul părților sociale deținute de ansamblul co-geranților. Peste 50 %, toți intră sub incidența regimului lucrătorilor independenți.

Colegiul de geranță în SARL : regula cumulului de părți sociale

Într-o SARL, statutul social al unui gerant depinde de numărul de părți sociale pe care le deține, și nu de titlul său. Atunci când societatea numără mai mulți geranți, părțile sociale ale tuturor co-geranților sunt adunate pentru a determina regimul lor social.

Principiul

Un gerant de SARL se încadrează în unul din următoarele două regimuri :

•⁠ ⁠regimul lucrătorilor independenți (TNS), prin Securitatea socială a independenților, atunci când este majoritar ;

•⁠ ⁠regimul general (statut asimilat salariatului), atunci când este minoritar sau egalitar.

Un gerant unic este majoritar atunci când deține mai mult de 50 % din capital.

În prezența mai multor geranți, aprecierea se face colectiv. Se adună părțile sociale deținute de toți co-geranții. Dacă acest total depășește 50 %, fiecare co-gerant este calificat drept majoritar, inclusiv cel a cărui participare personală este inferioară acestui prag.

Aplicare

Fie o SARL cu doi asociați co-geranți, deținând respectiv 80 % și 20 % din părțile sociale.

Cumulul participărilor atinge 100 %, adică mai mult de 50 %. Cei doi geranți sunt deci majoritari și se încadrează în regimul TNS, inclusiv cel care deține 20 %.

Absența legăturii de familie între co-geranți nu are nicio incidență : cumulul de părți sociale se aplică între co-geranți indiferent de legătura dintre ei. Includerea părților sociale ale soțului sau ale copiilor minori intervine doar pentru a completa participarea unui gerant atunci când propriile sale părți nu sunt suficiente pentru a atinge pragul.

Temei juridic

Regula rezultă dintr-o jurisprudență a Consiliului de Stat (CE, 24 octobre 1962, n° 51310 et 51315) : atunci când conducerea societății este încredințată mai multor geranți care dețin împreună mai mult de jumătate din capital, fiecare este considerat gerant majoritar, chiar dacă participarea sa personală este minoritară și chiar dacă nu exercită efectiv funcții de conducere.

Consecințele statutului de gerant majoritar

Încadrarea în regimul TNS implică în special :

•⁠ ⁠cotizații calculate pe baza remunerației profesionale conform regulilor aplicabile independenților ;

•⁠ ⁠absența asigurării de șomaj ;

•⁠ ⁠supunerea la cotizații sociale a fracțiunii din dividende care depășește 10 % din capitalul social, a primelor de emisiune și a sumelor vărsate în contul curent ;

•⁠ ⁠cotizații minime datorate chiar și în absența unei remunerații.

Puncte de verificare

Pentru a determina statutul aplicabil :

•⁠ ⁠identificați geranții de drept (actul constitutiv și Kbis), singurii reținuți în calcul ;

•⁠ ⁠adunați părțile sociale ale tuturor co-geranților ;

•⁠ ⁠comparați acest total cu pragul de 50 %.

O schimbare în componența conducerii modifică analiza. Dacă un co-gerant își încetează funcțiile, se ia în considerare doar participarea geranților rămași, ceea ce poate conduce la pierderea calității de majoritar.

V-a fost util acest articol?

Contactați-ne pentru un însoțire personalizată adaptată situației dumneavoastră.